La bërgera |
---|
Cansoun di couscrit |
A la casina nœva + |
La disgrasia 't na pòoura fia + |
La festa l'é faita |
Fiœl del re |
Garitin l'uslèt |
Jann Tinivela |
Mare mia maridé-me mi + |
Margueritin va al mulin |
Mè calinhaire + |
Mi chouc |
La nosta ca' |
Oi lasi 'sté |
Ou padroun la va ënt el ort |
Sotto il ponte di Lion |
Soun pasà |
La tabaquina |
Tre fiœi dla Roca |
Tre sourele |
L' ùltima sera di carlëvé |
I Valaouri |
![]() |
La bërgera | La pastora |
---|---|
A l'oumbreta d'ën bisoun bela bërgera l'é ëndurmìa, i é da lì pasé tre jolì fransé a l'àn dìe: -Bela bërgera voui l'evi la freou. |
All'ombra di un cespuglio bella pastora è addormentata, son di lì passati tre bei francesi le han detto: - Bella pastora voi avete la febbre. |
E se voui l'evi la freou farouma fé na cruvërtura, coun ël mè mantel qu'a l'é couzì tantou bel farouma fé na cruvërtura paserà la fréou-. |
E se voi avete la febbre faremo fare una copertura, con il mio mantello che è così tanto bello faremo fare una copertura passerà la febbre-. |
La bërgera i à rëspoundù: -Gentil galant fé voste viagi, oh lasé-me sté coun ël mè bërgé quièl al soun de la soua viola mi farà dansé-. |
La pastora gli ha risposto: -Gentil galante fate il vostro viaggio, oh lasciatemi stare con il mio pastore egli al suono della sua viola (violino?) mi farà danzare. |
Bel bërgé sëntant lolì l'é saoutà fora da la baraca, coun la viola ën man s'é butà, butà a souné l'àn chapà la bela bërgera l'àn fà-la dansé. |
Bel pastore sentendo quello è saltato fuori dalla baracca, con la viola in mano si è messo a suonare hanno preso bella pastora l'hanno fatta danzare. |
Gouarda ën poc couma bala bin bela bërgera l'é tant grasiouza, quila aousa ën pé, fa bougé, bougé ël daré quila bala la courenta coun so bel bërgé. |
Guarda un po' come balla bene bella pastora è tanto graziosa, ella alza un piede, fa muovere il posteriore, ella balla la courenta con il suo bel pastore. |
E se ën dì a Roubilant i paseisa na bërgera, oh vuzé-ie bin dé-ie tanti bei bazin a la moda e a l'uzansa di roubilantin. |
E se un giorno a Robilante passasse una pastora oh amatela datele tanti bei baci alla moda e all'usanza dei robilantesi. |
Cansoun di couscrit | Canzone dei coscritti |
---|---|
E vint e tranta pe ëncoura sinc viva la leva sincantesinc. |
E venti e trenta poi ancora cinque viva la leva cinquantacinque |
E viva neiti quiamount l'adreit piantënt tartìfoule a bon pì dreit. |
E viva noi quassù all'aprico piantiamo patate a tutto spiano. |
E coura avën pe finì so isì farën pe chouca quinze o vint dì. |
E quando avremo finito questo ci ubriacheremo per quindici o venti giorni. |
Sincantesinc à mai tramblà ja mai a trambla a fâ ou souldà. |
Cinquantacinque non ha mai tremato giammai tremerà a fare il soldato. |
A fé ou souldà souma nen boun, ma a bèive boute souma ët campioun. |
A fare il soldato non siamo capaci, ma a bere bottiglie siamo dei campioni. |
A la casina nœva | Alla cascina nuova |
---|---|
A la casina nœva i é na bela fìa sa i é na bela fìa da maridé, ën vei 't sincouant'ani vuzìou fé-ie pié. |
Alla cascina nuova c'è una bella ragazza c'è una bella ragazza da sposare, un vecchio di cinquant'anni volevano farle prendere. |
Se vœli que lou prenda io lo prenderò, se vœli que lou prenda io lo prenderò, ma di dormirci assieme no, poi no, poi no. |
Se volete che lo prenda io lo prenderò, se volete che lo prenda io lo prenderò, ma di dormirci assieme no, poi no, poi no. |
L'é arivà la sera delle belle nozze l'é pià-se na candeila per andar durmir - oh ëspouzinota bela vœli dco venir -. |
E' arrivata la sera delle belle nozze si è presa una candela pera andar dormir - oh sposina bella volete anche venire -. |
Couand l'é arivà ënt el mes dla ëstansia l'é pià-se na catrega pœi a s'é setà e tuta couela notte non fa que piourà. |
Quando è giunta in mezzo alla stanza si è presa una sedia poi si è seduta e per tutta quella notte non fa che piangere. |
- E perqué piouri oh ëspouzinota mia? - - Mi piourou perqué il mio papà l'à fà-me ëspouzé ën vei e mi ou vuzìou pa. - |
- E perché piangete o sposina mia? - - Io piango perché il mio papà mi ha fatto sposare un vecchio ed io non lo volevo. |
- Ma se soun vei mi l'èi la roba, verrà un giorno ch'io morirò ti resteràs padrouna dell'eredità.- |
- Ma se sono vecchio, io ho la roba verrà un giorno ch'io morirò tu resterai padrone dell'eredità. |
- Cosa m'importa mi ët tanta roba? M'à ben pì car travaià ën journà, ma ëspouzé-me ën joùivou per mi counsoulà.- |
- Cosa m'importa di tanta roba? Preferisco lavorare in giornata, ma sposare un giovane per consolarmi. |
Joùivou coun joùivou lour van d'acordi. joùivou coun joùivou e vei coun vei a l'oumbra d'ën bel joùivou s'ista sempre mei. |
Giovane con giovane loro vanno d'accordo. Giovane con giovane e vecchio con vecchio, all'ombra di un bel giovane si sta sempre meglio. |
Per un confronto, ecco il testo della stessa canzone tratto dal "Canzoniere Occitano" a cura del dott. Renato Gardinali, quaderno n. 17, settembre 1976, dell'Amministrazione della Provincia di Cuneo.
Tristi amori |
---|
A la cascina nôva j'é 'na bela fija sa j'é na bela fija da maridé j'é 'n vecchio ed cinquantanni vôsiô feilô pié. |
Se vôli che lo prenda io lo prenderò Se vôli che lo prenda io lo prenderò ma dormire insieme Oh! no, no, no. |
Arriverà sa sera delle belle nozze l'é s' pija la candeila per andé a dûrmì - O spôsinota mia, vôli 'd co venì - |
Apena che s'nariva a la metà d'la stansia, S'pija 'na cadrega e pôi se séta E poi tutta la notte non fa que piûrà. |
- E cosa ti t'enpiûres, spôsineta mia? - E mi m'empiûrô del me papà M'ha fame spôsé 'n vecchioca vôsiô pà. |
Fija, la mia fija, bisogna avej pasiensa! Bisogna avej pasiensa 'l vej môrirà Ti 't resteras padrôna 'd l'eredità. |
Fija, la mia fija, bisogna avej pasiensa! Cosa giova tanta roba e tanta 'redisiôn, ma mi son giovanella e voglio 'n bel garzôn. |
Fija, la mia fija, bisogna avej pasiensa! Mi m'à ben pi car travajé 'n giornà ma piene d'n bel gioivo farmi consolà. |
Fija, la mia fija, bisogna avej pasiensa! E gioivo côn gioivo e vej côn vej a l'ômbra del bel gioivo se sta sempre meij. |
La disgrasia 't na pòoura fìa | La disgrazia di una povera ragazza |
---|---|
La disgrasia 't na pòoura fìa couand que i mœr il suo papà e i suoi due fratelli vuzìou marié-la contro la sua volontà. |
La disgrazia di una povera ragazza quando muore il suo papà, e i suoi due fratelli volevano sposarla contro la sua volontà. |
Dì di sì cara sorella, dì di sì ben volentier che fino alla bella città di Cesare noi ti anderemo a compagnar. | |
Le carrozze son già preparate e i cavalli son pronti a partir un bacio, un bacio alla mia mamma arrivederci in paradis. | |
Quando furono a metà strada i cavalli si sono fermà io voglio vedere per l'ultima volta il bel castello del mio papà. | |
Racoumandou pare e mare s'l'eve ët fìe da maridé maridé-le, maridé-le ën le voste tère e i forestieri lasé-ie 'sté. |
Raccomando padre e madre se avete figlie da sposare sposatele, sposatele nelle vostre terre e i forestieri lasciateli stare. |
Racoumandou pare e mare s'l'eve ët fìe tené-le a ca' se noun vœli, se noun vœli diventou mare prima que sìou da maridà. |
Raccomando padre e madre se avete figlie tenetele in casa se non volete, se non volete che diventino madri prima che siano da sposare. |
Per un confronto, ecco il testo della stessa canzone tratto dal "Canzoniere Occitano" a cura del dott. Renato Gardinali, quaderno n. 17, settembre 1976, dell'Amministrazione della Provincia di Cuneo.
Le disgrazie d'una ragazza |
---|
La disgrassia 'd'na puora fija quand che i manca 'l so papà so fratelli vôsiôn marijela contro la sua volontà. |
Dì di sì, cara sorella, Dì di sì ben volentier che alla città di Cesare noi ti verremo accompagnar. |
Le carrozze son già preparate, e i cavalli son pronti a partir un bacio, un bacio alla mia mamma arrivederci in paradis. |
Racômandô, pare e mare, se l'eve 'd fije da maridé marijele s'le nostre têre e i forestieri laseje 'ndé. |
La festa l'é faita | La festa è fatta |
---|---|
La festa l'é faita e ël bal a l'é finì, sarouma boutega e ëndouma a ca' a durmì. |
La festa è fatta ed il ballo è finito, chiudiamo bottega ed andiamo a casa a dormire. |
Tuti coui que l'àn cantà dé-ila piena, dé-ila piena, tuti coui que l'àn cantà dé-ila piena, a i aoutri pa. |
(A) tutti quelli che hanno cantato datela piena, datela piena, (a) tutti quelli che hanno cantato datela piena agli altri no. |
Tuti coui que cantoun nen dé-ine nhente, dé-ine nhente, tuti coui que cantoun nen dé-ine nhente, a i aoutri pien. |
(A) tutti quelli non cantano datene niente, datene niente (a) tutti quelli che non cantano datene niente, agli altri pieno. |
Fiœl del re | Figlio del re |
---|---|
Fiœl del re que va a la casa (3v.) su per couei valoun (3v.) |
Figlio del re che va alla caccia su per quei valloni |
E qui i à sparà-ie al mèrlou (3v.) souta couel bisoun (3v.) |
E chi ha sparato al merlo sotto quel cespuglio |
E si i àn ferì la bela (3v.) e souta al mentoun (3v.) |
Hanno ferito la bella sotto al mento |
Ma la bela piange e pioura (3v.) - e morta mi soun - (3v.) |
Ma la bella piange e piange - e morta io sono - |
Oh piouri pa tant voui bela (3v.) mi soun ël fiœl del re (3v.) |
Oh non piangete tanto voi bella io sono il figlio del re |
E vi gouariran voui bela (3v.) ma sensa doulour (3v.) |
E vi guariranno voi bella ma senza dolore |
Garitin l'uslèt |
---|
Garitin l'uslèt l'à përdù-lou, l'à përdù-lou, Garitin l'uslèt l'à përdù-lou ou fasoulèt, l'à përdù-lou për la via ëndazant a l'oustarìa, chiribin boumbena chiribin boumbà. |
Dounà Vala l'à truvà l'à pourtà-lou ar so curà, Dounà Vala l'à truvà l'à pourtà-lou ar so curà: - mi a quila mi vœi pa dé-lou qui l'à përdù vene a sërqué-lou - chiribin boumbena chiribin boumbà. |
A la festa del Malandré l'àn prountà-ie ën boun disné, A la festa del Malandré l'àn prountà-ie ën boun disné, ën disné e na merenda për dëscouri ët la fachenda, chiribin boumbena chiribin boumbà. |
Jann Tinivela |
---|
Jann Tinivela avìa ën can lou mandava, lou mandava Jann Tinivela avìa ën can lou mandava pié del pan; pié del pan da la panatera gira ti Jann Tinivela ai, ai, ai Jann Tinivela l'é ënt i gouài. |
Jann Tinivela avìa ën crin lou mandava, lou mandava Jann Tinivela avìa ën crin lou mandava pié del vin; pié del vin da la vinatera gira ti Jann Tinivela ai, ai, ai Jann Tinivela l'é ënt i gouài. |
Jann Tinivela avìa ën chat lou mandava, lou mandava Jann Tinivela avìa ën chat lou mandava pié 'l fourmach; pié 'l fourmach da la fourmagera gira ti Jann Tinivela ai, ai, ai Jann Tinivela l'é ënt i gouài. |
Mare mia maridé-me mi |
---|
Mare mia maridé-me mi soun truvà-me ën bouòn partì ën buon partito la vegneria l'arìa ën bel chabot, ën bosc e 'na riva. |
Fìa mia pì-lou nen que coula lì l'é cativa gent cativa gente marìa le disendensa ti tourneràs a ca' a fé la lamenta. |
No, no lamenta mi farèi pa mi farèi pa nhuna lamenta mi tournerai a ca' sempre bin countenta. |
Pa ënco tre dì que l'é marià la 'spouzinota ritourna a ca' ritourna a casa fé la lamenta - A ëm tenou ënco pì poc que d'una serventa -. |
- La serventa mi ëm touca fé matin bonoura mi fan levé, mi fan levé matin bonoura e sensa café o mi pòoura ëspouza -. |
- Couand qu'a l'é l'oura ët disné mare madona manda a chamé a tuti i aoutri la soua ëscudela e mi pòoura ëspouza di sentinela -. |
- Couand que i aoutri àn bin manjà mare madona manda chamà o ëspouzinota pié la cavanha e ëndé a pourté ël disné a i œmi ën campanha -. |
La cavanha quila s'é pià marincurouza quila l'é ëndà, quila l'é ëndaita marincurouza e sensa disné ohi mi pòoura ëspouza. |
Per un confronto, ecco il testo della stessa canzone tratto dal "Canzoniere Occitano" a cura del dott. Renato Gardinali, quaderno n. 17, settembre 1976, dell'Amministrazione della Provincia di Cuneo.
Le disavventure di una giovane sposa |
---|
Mare mia, marieme mi sa j'é sôrtije 'n bôn partì un buon partito la veneria l'avia d'n bel ciabot, 'n bosc e 'na riva. |
Fija mia, pijlo nen chiellì! Perché chiellì l'é 'd cativa gent 'd cativa gent marià 'd discendenza ti tôurneras a cà a fé la lamenta. |
Mare mia, vôi lasemlô pijè mi la lamenta la vô pa fé mi vô pa feve niûne lamente mi tôrnerai a cà sempre bin contenta. |
L'é pa tre dì ca l'é maridà la sposinota s'n'ariva a cà s'n'ariva a cà a fé la lamenta - 'n tenô 'n côn pi poc che 'd 'na serventa! -. |
- La serventa mi 'n tôca fé matin bônôra mi fan levé mi fan levé matin bônôra e sensa café ohimì poura spôsa! -. |
- Quand che riva l'ôra del disné Mare madona la ven ciamé a tûti j'autri la sua scûdela e la poura spôsa di sentinella -. |
Quand che tûti l'àn bin manjà - O spôsinota, veni 'n po' 'n sà veni 'n pò 'n sà pieve la cavagna 'ndé porté disné ai omi 'n campagna-. |
La cavagna chila la se pijà marincôrosa chila l'é 'ndà, chila l'é 'ndeita marincôrosa sensa disné, ohimì, ohimì, pora spôsa! |
- E le done che sôn maridà devô pa pì patì la rôsà O va 'n campagna, Maria Catlina se 'l sôl 't fa mal, cômpra 'na caplina-. |
E da lì tûti i so masué l'àn tirà l'asô 'n sima al ciôché 'n sima al ciôché a tiré la cioca per côsta fija che a l'é tantô gnoca! |
Margueritin va al mulin |
---|
Margueritin quila va al mulin (bis) va mœle ën saquèt d'œ va mœle ën saquèt d'œrdi |
Ma ënt a quel mentre ël muliné lou mœl (bis) ël louf i à manjà l'a ël louf i à manjà l'azou. |
E lou me azou l'era gris e bianc coun le ourìe pëndùe dacant e coun le piote ne e coun le piote nere. |
Ma ou seve nen que dar mès d'avril tuti i azou ner a diventou gris e couzì farà couzì farà lou vostri. |
A gouardarouma ënt a couel tiretin a i é sèt ëscu a ne piarouma sinc për coumpreré n'aoutr'a për coumpreré n'aoutr'azou. |
Ou mè marì a l'é ën barivel l'à bëvù-ne trop ët vin nouvel, counousìa pì nostr'a counousìa pì nostr'azou. |
Mè calinhaire | Il mio fidanzato |
---|---|
Mè calinhaire a l'é ën bel moretin e mi lou aimou seira e matin. |
Il mio findanzato è un bel morettino ed io lo amo sera e mattino. |
Seira e matin al'é ëncoura trop poc e mi lou aimou tuta la nœit. |
Sera e mattino è ancora troppo poco ed io lo amo tutta la notte. |
Per un confronto, ecco il testo della stessa canzone tratto dal "Canzoniere Occitano" a cura del dott. Renato Gardinali, quaderno n. 17, settembre 1976, dell'Amministrazione della Provincia di Cuneo.
Il mio fidanzato |
---|
Me Calignaire a l'é 'n bel môretin e mi lô amô seira e matin. |
Seira e matin a l'é ëncôra trop poc e mi lô amou tûta la noit. |
Sì ca's pôl dise che i vôij propi bin i catô 'l sigale e i dagô i basin. |
Me Calignaire à l'à freit ai pé vôl che mi vadô cogieme da pé. |
La nosta ca' |
---|
E mi chouc e ti chouc e chèl chouc souma na banda, souma na banda e mi chouc e ti chouc e chèl chouc souma na banda ët tuti chouc. |
Sëmpe chouc e mai malavi tut i dì da l'ëspësiari (dar viturinari) e mi chouc e ti chouc e chèl chouc souma na banda ët tuti chouc. |
La nosta ca' |
---|
Si voue vedeisi la nosta ca' couma l'é bela, couma l'é bela, |
rit.: si voue vedeisi la nosta ca' couma l'é bela e bin butà. |
Ën casul, na fourchoulina, ën parœl e na ramina. |
rit. |
Ënt ën cantoun i éra n'armari d'ed-darée i pasava i jari. |
rit. |
La fënésta avìa na grìa i éra ou chat qu' campava vìa. |
rit. |
Ou taou avìa na gamba routa i àn butà na topa tsouta. |
rit. |
I é n'armari ën la muraia na paiasa piena ët paia. |
rit. |
L'é da coura i éra Badolhou que i àn pi cambià ou linolhou. |
rit. |
Oi lasi 'sté |
---|
Oi ma lasi 'sté, le vaque soun da mouze, (bis) le vaque soun da mouze i bouchin da fé pupé oi lasi 'sté, tiri ëndaré. |
Oi ma lasi 'sté, i vaque i manca 't paia, (bis) se i vaque i manca 't paia la piouma doua i é oi lasi 'sté, tiri ëndaré. |
Oi ma lasi 'sté, pagouma il celibato, (bis) pagouma il celibato e istouma da marié oi lasi 'sté, tiri ëndaré. |
Ou padroun la va ënt el ort |
---|
E ou padroun la va ënt el ort trœva la testa ët l'azou mort. O testa bela testa às finì ët manjâ ët mënesta. |
E ou padroun la va ënt el ort trœva la pansa ët l'azou mort. O pansa bela pansa às finì ët manjâ ët pitansa. |
E ou padroun la va ënt el ort trœva l'ësquina ët l'azou mort. O ësquina bela ësquina as finì ët pourtâ ët farina. |
E ou padroun la va ënt el ort trœva i ourìe ët l'azou mort. O ourìe bele ourìe avé finì ët sente ët buzìe. |
E ou padroun la va ënt el ort trœva la coua ët l'azou mort. O coua bela coua às finì ët saoutâ la broua. |
Sotto il ponte di Lion |
---|
Sotto il ponte di Lion i é na tant bela fìa. |
L'è tantou bela quila lì tre souldà vuzìou roubé-la. |
E so papà la fa gouardé da tre soldatin dl'armeia. |
Sa l'é ël pì joùivou l'é di coui tre l'é stait couel que l'à roubeia. |
Sa l'à pourtala tantou lountan sincouanta milia e na journeia. (var. sincsent milia e na journeia.) |
L'à butà-la l'é ënt in castel sensa né us né finestrela. (var. L'à sarà-la l'é ënt in castel i é pa né us né finestrela.) |
L'à lasà-la lì set ann l'à pa vist né soul né luna. |
A la fin le di set ann i à druvèrt na finestrela. |
L'à druvèrta verso il mar verso il mar e la marina. |
Sa l'é ël prim ca l'à vist pasé l'era ën souldatin d'armeia. |
Souldatin, bel souldatin coza dizou de mi ën Fransa. |
I franseis dizou de voui que seve stait na fia roubeia. |
Mi roubeia mi soun pà, mi soun na dona marideia. |
Mi l'èi spouzà ël pì bel souldà ca i era su ët l'armeia. |
Soun pasà |
---|
Soun pasà ar Piansoutan ounda ënfoùrnën tut ou pan coun pic e pala. |
Soun pasà ar teit Jourdanënc ounda mànjën coun ou trënt la pastasùita. |
Sën pasà ar teit Jop n'avën fèt ni prou ni poc da ëndé ën galera. |
Sën pasà ar teit Mourioun n'ouma fà-ne 'n bel baroun ët castanhe mure. |
Sën pasà a Chapel i ouma pià-ie da rabel le poume rouse. |
Sën pasà ar teit Pëtavin i ouma bëvù-ie tut ël vin que i era ën crota. |
Sën pasà ar teit Carlèt i ouma piaie i fourmagèt ëndins la gabia. |
Sën pasà ar Mountas sën pasà ën poch pì bas que i era i persi. |
Sën pasà ar teit Micoulin i ouma cantà la Gigougin ar chèr dla luna. |
Sën pasà për Roubilant e avën fèt i malparlant ën metà ët piasa. |
I é aruà i carabinhée anque lour për so soun 'scapà via. |
La tabaquina |
---|
Tabaquina porta pa i caousèt sensa qu'a l'abiou, sensa qu'a l'abiou, tabaquina porta pa i caousèt sensa qu'a l'abiou ën bel pisèt, ma ël pisèt a l'é na roba fina, i é la tabaquina, i é la tabaquina, ma ël pisèt a l'é na roba fina, i é la tabaquina da countenté. |
rit.: Oi mi povr'om couma l'èi da fé i é la tabaquina, i é la tabaquina, oi mi povr'om couma l'èi da fé i é la tabaquina da countenté. |
Tabaquina porta pa ël capel sensa qu'a l'abia, sensa qu'a l'abia, Tabaquina porta pa ël capel sensa qu'a l'abia ën bel bindel, ma ël bindel a l'é na roba fina, i é la tabaquina, i é la tabaquina, ma ël bindel a l'é na roba fina, i é la tabaquina da countenté. |
rit. |
Tabaquina porta pa ël coutin sensa qu'a l'abia, sensa qu'a l'abia, Tabaquina porta pa ël coutin sensa qu'a l'abia ën bel bourdin, ma ël bourdin a l'é na roba fina, i é la tabaquina, i é la tabaquina, ma ël bourdin a l'é na roba fina, i é la tabaquina da countenté. |
rit. |
Tre fiœi dla Roca |
---|
I soun tre fiœi dla Roca tuti tre da maridé couand qu'as butou a fé baldoria nhanca ël diaou a i pœl fermé. |
rit.: Mama përqué, përqué fà-me pì nen pëné, dà-me la libertà papà dà-mla per carità. |
Se ës coumprou na sigala la coumprou per blagué la fumou al saba sera ën piasa a ëspasëgé. |
rit. |
Se 's coumprou pœi na mustra la coumprou per blagué, se vœlu savée l'oura la gouardou al chouqué. |
rit. |
Tre sourele |
---|
I soun le tre sourele vénoun da Lioun, se vénoun da Lioun traversou la riviera lour van cogliendo i fiori de la primavera. |
Ma le la pì chita l'à cuì-ne ët pì se l'à cuì-ne ët pì l'à fait na masouleia e l'àcoua de la mar l'é ëstaita tërbouleia. |
Quila l'é partìa e l'é ëndeita a ca', quila a l'é ëndeita a ca' a tambusé la porta oi mama, la mia mama mi soun bele morta. |
Fìa, la mia fìa cosa l'as tu fait, cosa l'as tu fait oh fìa, la mia fìa que tut ël mound a parla tut ël mound a crìa. |
Oh mama, la mia mama mi l'ei pa fait nen ën traversand ël mar a i é cascà na peira e l'àcoua la mar l'é 'steita tërbouleia. |
Oh fìa, la mia fìa ti l'às pa feit lon sa l'era coul bel chit que ti ët l'avevi ën fase, ti l'às getà nel mar, ti l'às getà ne l'àcoue. |
Oh mama, la mia mama prounti ën poch d'arzan, prounti ën poch d'arzan que i pague la justisia que pœse ëncour salvé la mia pòoura vita. |
Oh fìa, la mia fìa mi d'arzan n'èi pa mi d'arzan n'èi pa e mi d'arzan soun sensa e qui l'à fait ël pecà fasa la penitensa. |
Oh que tre sourele que i souma noui una l'é ën perzoun e l'àouta l'é ën galera l'àouta su dla fourca vœlou ja ëmpiqué-la. |
L'ùltima sera di carlëvé |
---|
L'ùltima sera di carlëvé e lou gal va vié e va vegui la galina sensa pan sensa farina e së seta lì dapé: -Adiou galina mi vë voulé-. |
-Diou galina pi-me mi truvaràs ën boun partì e se voui voulé pa credi mënarouma la gent a vedi lour diran la verità que mi soun ël cap di cà-. |
-Se l'eve freit a le piote tireve ju le cote coun le braie souta ar cusin adiou galina ëstarouma bin-. |
I Valaouri |
---|
La nona dei Valaouri l'era Chia, Chia virava për le piase vëndìa camamìa la nona dei Valaouri l'era Chia. |
Ou nonou dei Valaouri l'era Tita, Tita virava për le piase fumava bin la pipa ou nonou dei Valaouri l'era Tita. |
Ou pare dei Valaouri l'era Toni, Toni virava për le piase sounava bin l'armoni ou pare dei Valaouri l'era Toni. |
La mare dei Valaouri l'era Ieta, Ieta virava për le piase ëndava ën bichicleta la mare dei Valaouri l'era Ieta. |